Slujba vecerniei din a doua zi de Pasti 08 04 2018

În această slujbă, dar şi în cele ce urmează în Săptămâna Luminată, preoţii le transmit credincioşilor bucuria Învierii lui Hristos. În a doua zi de Paşti, în biserici se oficiază aceeaşi slujbă care a avut loc în noaptea Învierii şi Sfânta Liturghie. Veşmintele preoţilor sunt de culoarea albă şi la fel odăjdiile folosite în biserică. Preoţii poartă în mână atunci când binecuvintează în timpul slujbelor aceeaşi lumânare aprinsă cu care au împărţit lumină în noaptea de Paşti. În această săptămână totul stă sub semnul luminii, simbolul învierii lui Cristos. Salutul obişnuit a fost înlocuit încă de duminică cu un salut mărturisire. "Cristos a înviat!", "Adevărat a înviat!", care exprimă public credinţa în Înviere.

Read more »

Slujba de Sf și Marea Vineri Scoaterea Sf Aer 06.04.2018

Sfântul Epitaf În Sfânta şi Marea Vineri, în Bise­rică Orto­doxă se săvârşeşte după slu­jba Cea­su­ri­lor împă­ră­teşti, slu­jba Vecer­niei Mari în cadrul căreia se scoate în mij­lo­cul bise­ri­cii Sfân­tul Epi­taf, o icoană pic­tată pe pânză, repre­zen­tând pune­rea în mor­mânt a Dom­nu­lui. Acesta este aşe­zat de obi­cei pe o masă mai înaltă. Potri­vit tra­di­ţiei, cre­din­cioşii sărută Sfânta Evan­ghe­lie, Sfânta Cruce şi Sfân­tul Epi­taf, apoi trec pe sub masă pe care este aşezat.
Sfân­tul Epi­taf rămâne spre închi­nare în mij­lo­cul Bise­ri­cii până la sfârşi­tul slu­j­bei Deniei Proho­du­lui (Utre­nia Sâm­be­tei celei Mari), ofi­ci­ată în cur­sul serii. In cadrul aces­tei slu­jbe, pre­o­ţii şi cre­din­cioşii poartă în pro­ce­siune Sfân­tul Epi­taf, în jurul bise­ri­cii, actu­a­li­zând eve­ni­men­tul înmor­mân­tă­rii Mân­tu­i­to­ru­lui. După înche­ie­rea pro­ce­siu­nii Sfân­tul Epi­taf este este dus în Sfân­tul Altar, fiind aşe­zat pe Sfântă Masă. Aici va rămâne în toată peri­oada pas­cală până în aju­nul săr­bă­to­rii înălţă­rii Dom­nu­lui când este aşe­zat la locul sau în biserică.
Sfân­tul Epi­taf (gr. epi tafos = pe, dea­su­pra, şi sub­stan­ti­vul mor­mânt; ), numit şi Sfân­tul Aer sau Plas­ce­nita (slv.), este un obiect bise­ri­cesc de cult de formă drept­un­ghiu­lară, con­fe­cţio­nat din pânză de in, mătase sau cati­fea, pe care se află impri­mată sau pic­tată icoana înmor­mân­tă­rii lui Hristos.

Read more »

Hramul Sfantului Prooroc Ilie Tesviteanul Manastirea Limanu Gagieni

În fiecare an, pe data de 20 iulie, se prăznuieşte Sfântul Ilie, care este o divinitate populară ce a preluat numele şi data celebrării de la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Sfântul Ilie este cinstit de creştini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini. Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria. Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut, la naşterea lui Ilie, oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia considerând că Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică. În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi. Unde s-a înălțat Sfântul Ilie Sfantul Ioan Gura de Aur susține că Ilie a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haina îngerească. Iar Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă: „Dumnezeu a arătat din vechime măririle minunilor și semnelor și s-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viață decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiții Ilie și Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii și îndrumării ei“. Aceste afirmații ne-ar face să vorbim de prezența sa în lumea îngerilor. Sfântul Ilie aduce ploaia şi trăsneşte dracii Sfântul Ilie fiind cunoscut ca cel ce a adus prin rugăciunea sa seceta asupra poporului din Israel și apoi ploaia care a salvat poporul de la moarte, a ajuns să fie cinstit și ca cel ce aduce ploi. Potrivit crestinortodox.ro, în Liturghier, la slujba care se oficiază la vreme de secetă, întâlnim o cerere în care este redată mijlocirea Sfântului Ilie pentru ploi: ”Pentru ca rugăciunile noastre să fie bine primite și precum pe Ilie, oarecând, așa să ne audă și pe noi și să ne miluiască cu ploaie și cu buna întocmire a văzduhului, Domnului să ne rugăm“. În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsneşte năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei. Sfântul Ilie Tradiții și superstiții Sfântul Ilie. În fiecare an, pe data de 20 iulie, se prăznuieşte Sfântul Ilie, care este o divinitate populară ce a preluat numele şi data celebrării de la Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul. Sfântul Ilie este cinstit de creştini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini. Advertisement Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria. Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut, la naşterea lui Ilie, oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia considerând că Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică. Citește și... Ce nu trebuie să faci astăzi, de Sfântul Pantelimon Caz șocant în Pakistan: O tânără a fost violată, ca răzbunare după ce fratele ei a violat o fată de 12 ani Horoscop, joi, 27 iulie 2017. Pericol real de conflict în familie pentru tauri În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi. Unde s-a înălțat Sfântul Ilie Sfantul Ioan Gura de Aur susține că Ilie a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haina îngerească. Iar Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă: „Dumnezeu a arătat din vechime măririle minunilor și semnelor și s-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viață decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiții Ilie și Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii și îndrumării ei“. Aceste afirmații ne-ar face să vorbim de prezența sa în lumea îngerilor. Sfântul Ilie aduce ploaia şi trăsneşte dracii Sfântul Ilie fiind cunoscut ca cel ce a adus prin rugăciunea sa seceta asupra poporului din Israel și apoi ploaia care a salvat poporul de la moarte, a ajuns să fie cinstit și ca cel ce aduce ploi. Potrivit crestinortodox.ro, în Liturghier, la slujba care se oficiază la vreme de secetă, întâlnim o cerere în care este redată mijlocirea Sfântului Ilie pentru ploi: ”Pentru ca rugăciunile noastre să fie bine primite și precum pe Ilie, oarecând, așa să ne audă și pe noi și să ne miluiască cu ploaie și cu buna întocmire a văzduhului, Domnului să ne rugăm“. În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsneşte năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei. sfantul ilie Ce să faci de Sfântul Ilie În ajunul zilei când este sărbătorit Sfântul Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc, iar cenuşa rezultată o foloseau în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făceau bube în gură. Ce să nu faci de Sfântul Ilie se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună. dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului. în unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere. în alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă. fetele nemăritate se duc pe ascuns în lanurile de cânepă şi se tăvălesc goale prin rouă. Dacă noaptea vor visa cânepă verde înseamnă că se vor mărita cu băieţi tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă. în dimineaţa acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care se pune la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culeg şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece. se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. în această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină). tot azi se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană. Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor.

Read more »

Praznicul BunaVestire 25 03 2017

Buna-Vestire a Nascatoarei de Dumnezeu

 Praznicul Buneivestiri a Nascatoarei de Dumnezeu este deopotriva unul imparatesc si al Maicii Domnului. Este praznic imparatesc, pentru ca se refera la Imparatul Hristos, Care a fost zamislit in pantecele Nascatoarei de Dumnezeu, si este praznic al Maicii Domnului, pentru ca se refera la acea persoana care a contribuit la zamislirea si la Inomenirea Cuvantului lui Dumnezeu, adica la Preasfanta Fecioara

Read more »

Duminica a treia din Postul Pastilor

Evanghelia duminicii Sfintei Cruci
“Si chemand la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai, le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie.
Caci cine va voi sa-si scape sufletul il va pierde, iar cine va pierde sufletul sau pentru Mine si pentru Evanghelie, acela il va scapa.
Caci ce-i foloseste omului sa castige lumea intreaga, daca-si pierde sufletul?
Sau ce ar putea sa dea omul, in schimb, pentru sufletul sau?
Caci de cel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, in neamul acesta desfranat si pacatos, si Fiul Omului Se va rusina de el, cand va veni intru slava Tatalui Sau cu sfintii ingeri". (Marcu 8, 34-38)

Read more »

Duminica a doua din Postul Mare

În vremea aceea, intrând iarăşi Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă. Şi îndată s-au adunat aşa de mulţi, încât nu mai era loc nici înaintea uşii, iar Dânsul le grăia cuvântul (lui Dumnezeu). Şi au venit la El, aducând un slăbănog, pe care-l purtau patru oameni. Dar, neputând ei din pricina mulţimii să se apropie de El, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au coborât patul în care zăcea slăbănogul. Iar Iisus, văzând credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale! Şi erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor: Pentru ce vorbeşte Acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte păcatele, fără numai singur Dumnezeu? Şi îndată, cunoscând Iisus cu duhul Lui că aşa cugetau ei în sine, a zis lor: De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? Ce este mai uşor, a zice slăbănogului: Iertate îţi sunt păcatele, sau a zice: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ, a zis slăbănogului: Zic ţie: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta. Şi s-a ridicat îndată şi, luându-şi patul, a ieşit înaintea tuturor, încât erau toţi uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: Asemenea lucruri n-am văzut niciodată.' Duminica a doua a Sfântului şi Marelui Post al Sfintelor Paşti se numeşte şi Duminica Sfântului Grigorie Palama, încă din anul 1368, când a fost canonizat Sfântul Grigorie Palama. Unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii Ortodoxe, Sfântul Grigorie Palama (1296-1359) s-a nevoit ca monah la Muntele Athos, în părţile în care se află acum Schitul românesc Prodromu, iar mai târziu a ajuns Arhiepiscop al Tesalonicului. El învăţa pe toţi adevărul că sfinţii mult-rugători şi smeriţi, când Dumnezeu voieşte, pot vedea încă din viaţa aceasta pământească slava sau lumina Împărăţiei cerurilor, care este lumină necreată şi veşnică. Această lumină s-a arătat Sfinţilor Apostoli Petru, Iacov şi Ioan la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe Muntele Tabor (cf. Matei 17, 1-9; Marcu 9, 1-9; Luca 9, 27-36), ea fiind harul Preasfintei Treimi împărtăşit îngerilor şi sfinţilor, ca lumină, pace şi bucurie. Învăţătura Sfântului Grigorie Palama bazată pe Sfânta Scriptură, pe scrierile şi experienţa Sfinţilor Bisericii este o notă specifică Ortodoxiei, apărată puternic de curentul isihast din secolul al XIV-lea împotriva teologiei raţionaliste şi reducţioniste scolastice. Din acest motiv, în Duminica a doua din Sfântul şi Marele Post este pomenit în mod deosebit Sfântul Grigorie Palama ca 'fiu al dumnezeieştii şi neînseratei lumini', adică teolog al luminii dumnezeieşti neapuse, necreate şi veşnice. El este numit în Triod 'trâmbiţă a teologiei', 'stâlpul Bisericii cel nemişcat', 'sfeşnicul luminii', 'steaua cea luminoasă care luminează făptura', 'apărătorul adevăratei evlavii', 'vestitorul dumnezeieştii lumini', 'cunoscătorul tainei celei cereşti a Treimii' (Stihiri la Vecernia de sâmbătă seara). Biserica a rânduit ca în a doua duminică din Sfântul şi Marele Post să fie pomenit Sfântul Grigorie Palama şi pentru a ne arăta că dreapta credinţă pe care am prăznuit-o în mod deosebit în duminica anterioară (Duminica Ortodoxiei) nu este o credinţă teoretică, ci este credinţa prin care credinciosul ortodox primeşte lumina slavei dumnezeieşti şi viaţa veşnică. Când mărturisim şi trăim intens dreapta credinţă, ne luminăm sufletul şi ne curăţim de păcate prin pocăinţă, post şi fapte bune, spre a dobândi mântuirea şi slava vieţii veşnice. Iată de ce Duminica a doua a Sfântului şi Marelui Post este Duminica luminii duhovniceşti care nu se vede cu ochii trupeşti, dar care se vede cu ochii duhovniceşti când Dumnezeu doreşte ca prin harul Său să-Şi arate prezenţa Sa iubitoare, luminătoare, sfinţitoare şi de viaţă făcătoare. Sfântul Grigorie Palama, în scrierile sale, arată că această lumină nu provine din exterior, de la soare, ci este lumină din interiorul sufletului, care vine din comuniunea omului cu Sfânta Treime. Ea este harul necreat şi veşnic al Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh (cf. II Corinteni 13, 13), este însăşi prezenţa lui Dumnezeu în oameni. Cei ce mărturisesc dreapta credinţă, postesc, îşi plâng şi mărturisesc păcatele, iubesc pe semenii lor şi se împărtăşesc cu Sfintele Taine primesc în suflet lumina necreată a harului dumnezeiesc, deşi acesta nu este văzut cu ochii trupeşti. În tratatele sale de apărare a călugărilor isihaşti sau sihaştri şadică a acelor monahi ce se retrăgeau în locuri singuratice ca să dobândească pacea sau liniştea sufletului (isihia) şi să-şi pacifice patimileţ, Sfântul Grigorie Palama arată că aceştia sunt profeţii Împărăţiei cerurilor, întrucât pregustă încă din lumea aceasta, prin milostivirea lui Dumnezeu, lumina cea veşnică a Împărăţiei cerurilor. Acum, în timpul vieţii pământeşti, lumina slavei dumnezeieşti nu se arată oamenilor în mod natural, ci în mod minunat, pentru că ea nu este lumină din natura văzută, fizică, pe care o vedem cu ochii trupeşti. Totuşi, în mod nevăzut, tainic şi smerit, ea este prezentă în sufletele sfinţilor uniţi cu Dumnezeu prin har, până la arătarea slavei lui Dumnezeu 'în cerul şi pământul nou', precum şi în Cetatea noului Ierusalim despre care vorbeşte Cartea Apocalipsei (cf. 21, 1-27), lămurind că 'cetatea nu are trebuinţă de soare, nici de lună ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o' (Apocalipsa 21, 23). Atunci, lumina harului din sufletele sfinţilor se va vedea şi în trupul lor înviat. Prin pomenirea Sfântului Grigorie Palama, teologul luminii şi slavei lui Hristos, în duminica a doua din Sfântul şi Marele Post, Biserica ne îndreaptă spre lumina Învierii lui Hristos sau spre lumina cea neînserată din Împărăţia cerurilor, pe care o binevesteşte sărbătoarea Sfintelor Paşti. De aceea, timpul Postului Sfintelor Paşti este timp de luminare a sufletului credinciosului, prin mărturisirea şi iertarea păcatelor, prin fapte bune şi prin împărtăşirea cu Sfintele Taine. Astfel, omul rugător şi postitor are sufletul curat şi faţa luminoasă. Înţelegem, aşadar, că perioada Sfântului şi Marelui Post este o perioadă în care adunăm multă lumină în suflet, şi anume lumină din lumina Sfintelor Scripturi, din lumina Sfintelor Taine, din lumina Sfintelor Slujbe şi din lumina faptelor bune pe care le săvârşim. Cu fiecare cuvânt sfânt pe care-l auzim din Sfânta Scriptură, cu fiecare rugăciune pe care o săvârşim, cu fiecare împărtăşire din Sfintele Taine, ne luminăm duhovniceşte mintea şi inima, hrănind viaţa noastră cu lumina harului Preasfintei Treimi, ca pregătire pentru Sfintele Paşti. Să ne rugăm Sfântului Grigorie Palama să fie pentru noi luminător şi sprijinitor în urcuşul nostru spre Înviere. Iertarea păcatelor este vindecare a sufletului şi premerge vindecării trupului Cât priveşte Evanghelia Duminicii a doua a Postului Mare, ea ne arată în mod deosebit puterea vindecătoare a Mântuitorului nostru Iisus Hristos (cf. Marcu 2, 1-12). El vindecă un paralitic sau un om paralizat - numit slăbănog, în limbajul Evangheliei. Însă, înainte de a-l vindeca, Iisus-Domnul îi spune slăbănogului: 'Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale' (Marcu 2, 5). Mântuitorul Iisus Hristos în mod voit a zis mai întâi: 'Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale', pentru a arăta că El nu este numai om, ci este Dumnezeu-Omul, adică Fiul lui Dumnezeu Care S-a făcut Om pentru a mântui pe oameni de păcate şi de moarte. Această putere de a ierta păcatele pe care o are numai Dumnezeu le-o dăruieşte după Învierea Sa şi ucenicilor Săi, zicând: 'Luaţi Duh Sfânt! Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate, şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute' (Ioan 20, 22-23). Puterea de a ierta păcatele este şi o putere vindecătoare. Mântuitorul Iisus Hristos vindecă mai întâi sufletul omului paralizat, care este bolnav din cauza păcatelor nemărturisite sau neiertate, iar după aceea îi spune: 'Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta!' (Marcu 2, 11). Prin urmare, Evanghelia ne arată legătura dintre păcat şi boală. Desigur, nu toate bolile sunt urmarea păcatelor. Unele dintre boli sunt îngăduite de Dumnezeu tocmai pentru a ne feri de păcate sau pentru a nu conta pe sănătatea noastră trupească mai mult decât pe ajutorul lui Dumnezeu. Sfântul Ioan Gură de Aur spune în acest sens că, deşi majoritatea bolilor trupeşti sunt urmări ale păcatelor, totuşi, sunt şi boli îngăduite de Dumnezeu pentru a evidenţia răbdarea, credinţa şi smerenia unor oameni, cum a fost cazul dreptului Iov. Uneori, boala cuiva este o pedagogie sau 'rânduială' tainică a lui Dumnezeu în viaţa omului şi a societăţii, o lucrare pe care o înţelegem abia mai târziu, ca având o semnificaţie necunoscută în timpul suferinţei înseşi. Totuşi, în Evanghelia de azi este evident că Mântuitorul mai întâi spune: 'Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale', şi apoi 'Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta'. Nu ştim ce păcate a săvârşit acest om paralizat, însă vedem că Mântuitorul Iisus Hristos este Duhovnicul desăvârşit care nu divulgă păcatele ascunse ale celui ce vine la El pentru vindecare. El îi spune: 'Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale', dar nu pomeneşte care păcate anume. Hristos Domnul îi iartă păcatul, dar nu-l ceartă pe păcătosul deja umilit sau certat de suferinţa bolii sale. Astfel, dintr-un rob al păcatului, de care s-a pocăit prin suferinţă, slăbănogul devine, prin iertare şi vindecare, fiu al iubirii divine părinteşti. De aceea, Iisus îi spune: 'Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale!' Să ne vindecăm de boala păcatului şi să ajutăm pe cei bolnavi Evanghelia Duminicii a doua din Postul Sfintelor Paşti ne cheamă să ne îngrijim mai întâi de iertarea păcatelor şi de vindecarea sufletului de păcatele cunoscute de alţii şi de cele necunoscute de ei, dar cunoscute de Dumnezeu şi de noi înşine. În acest sens, spovedania este secretă sau tainică, pentru că numai Dumnezeu-Doctorul şi păcătosul-pacient sau penitent ştiu cu adevărat cât de mari sau cât de multe sunt rănile sufletului celui care se pocăieşte şi cere milostivirea lui Dumnezeu, Părintele ceresc. Însă Evanghelia acestei duminici ne mai arată ceva esenţial pentru viaţa creştină, şi anume: vindecarea acestui slăbănog sau paralizat nu se dăruieşte la cererea lui, pentru că el nu se mai putea exprima şi nici nu putea veni singur la Hristos, ci el primeşte vindecarea mai ales pentru credinţa celor ce l-au adus la Mântuitorul Iisus Hristos, ca să-l vindece. Evanghelia după Sfântul Evanghelist Marcu ne spune: 'Şi, văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale'. Evanghelia nu spune 'văzând credinţa lui', ci 'văzând credinţa lor'! Prin aceasta, vedem cât de folositoare pentru vindecarea cuiva este şi credinţa altora, nu numai a lui personală. Când credinţa noastră a slăbit, când rugăciunea noastră s-a rărit, când sufletul nostru este 'paralizat' de păcat, atunci de mare folos ne este prezenţa celor credincioşi şi milostivi, prezenţa şi ajutorul celor ce au credinţă mai puternică decât noi, rugăciune mai fierbinte decât noi, râvnă mai mare decât noi şi sănătate a sufletului mai bună decât a noastră. Vedem aici taina Bisericii. Aceşti patru oameni credincioşi care aduc la Iisus pe omul paralizat reprezintă Biserica ce se roagă nu doar pentru cei prezenţi la rugăciunea ei, ci şi pentru cei suferinzi, pentru cei robiţi, captivi sau întemniţaţi, pentru călători, pentru toţi cei ce au nevoie de ajutor, pentru sănătatea şi mântuirea tuturor oamenilor şi pentru pacea a toată lumea. Cu alte cuvinte, Evanghelia ne îndeamnă să săvârşim fapta cea bună ajutând pe alţii să se vindece, atât sufleteşte, cât şi trupeşte. Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos, fiind Evanghelia iubirii, ne îndeamnă, mai ales acum în Postul Mare, ca pe lângă mărturisirea păcatelor prin spovedanie, să săvârşim şi fapte de milostenie, să ajutăm pe cei bolnavi şi să ne rugăm pentru toţi oamenii pe care-i vedem că suferă. În acest sens, cei patru oameni care ajută pe bolnavul paralizat din Evanghelie reprezintă simbolic pe toţi cei se îngrijesc de bolnavi în case particulare sau în unităţi de asistenţă medicală şi socială. În cultul Bisericii Ortodoxe există mai multe rugăciuni pentru cei bolnavi, însă cea mai importantă lucrare duhovnicească de vindecare a sufletului şi trupului omului suferind este Taina Sfântului Maslu sau ungerea bolnavilor cu untdelemn sfinţit. Conţinutul şi folosul Tainei Sfântului Maslu Slujba Sfântului Maslu are trei părţi. Prima parte este o 'slujbă de mângâiere' (paraklesis) sau întărire duhovnicească pentru cel care va primi această Sfântă Taină. Partea a doua are drept scop binecuvântarea untdelemnului ce va fi folosit pentru ungeri. A treia mare parte a slujbei cuprinde ungerea bolnavului de către fiecare dintre preoţi. Fiecare ungere este precedată de citirea unui text din Apostol şi din Evanghelie. Apoi preotul care urmează să-l ungă pe cel bolnav rosteşte o rugăciune. Cele şapte rugăciuni care vor fi rostite astfel ocupă un loc esenţial în cadrul slujbei Sfântului Maslu. Reamintind mila şi compasiunea pe care Dumnezeu le-a arătat întotdeauna faţă de oameni, ele Îi cer lui Dumnezeu păzirea vieţii celui bolnav, uşurarea suferinţelor, vindecarea şi întărirea trupului său, dar în acelaşi timp şi mai presus de toate iertarea păcatelor, întărirea duhovnicească, mântuirea şi sfinţirea sa, regenerarea întregii sale fiinţe şi reînnoirea vieţii sale în Hristos.1 Întrucât prin harul acestei Taine se cere în mod principal vindecarea trupului, ea poate fi socotită, prin excelenţă, Taină a sănătăţii trupului sau Taină rânduită pentru însănătoşirea trupului. Prin ea se pune în relief valoarea pozitivă acordată de Dumnezeu trupului omenesc, întrucât El Însuşi a luat trup şi îl menţine în veci, ne mântuieşte prin el, împărtăşindu-ne viaţa dumnezeiască.2 Anul 2012 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind 'Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română'. Acest fapt are pentru noi o mare însemnătate pastoral-misionară, deoarece avem în centrul atenţiei noastre Taina Sfântului Maslu ca Taină a vindecării trupului de suferinţă şi a vindecării sufletului de boala păcatului, aceasta fiind boala cea mai grea. În acest an, 2012, suntem chemaţi să aprofundăm şi mai mult învăţătura de credinţă ortodoxă privitoare la Taina Sfântului Maslu şi să intensificăm mai mult cercetarea şi îngrijirea bolnavilor, prin iubire milostivă arătată faţă de orice om care suferă, atât sufleteşte, cât şi trupeşte. Biserica, încă de la începuturile ei, a pus în practică Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos pentru bolnavi, prin înfiinţarea de infirmerii, farmacii şi spitale. Sfinţii care au înţeles bine Evanghelia milostivirii lui Hristos au îndemnat întotdeauna pe oameni să cerceteze pe cei bolnavi şi să-i ajute. Astăzi, în România sunt o mulţime de oameni bolnavi, atât sufleteşte, cât şi trupeşte. Prin urmare, este nevoie de multă vindecare sufletească şi trupească. Numărul medicilor a scăzut, medicamentele au devenit din ce în ce mai scumpe, spitalele mai greu de întreţinut, iar mulţi oameni au devenit foarte săraci şi neajutoraţi. De aceea, Biserica încearcă să ajute pe cei bolnavi, organizând diferite unităţi medicale. Astfel, există deja mai multe cabinete şi centre medicale ale unor centre eparhiale. Chiar şi unele parohii şi mănăstiri au organizat astfel de cabinete medicale. De asemenea, există şi cabinete medicale particulare în care medicii creştini ortodocşi oferă consultaţii gratuite. Adesea, aceste cabinete medicale cooperează cu preoţii de parohie. Desigur, mai este încă mult de făcut pentru a fi mai eficienţi în această privinţă. De aceea, în apropierea Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti este prevăzută şi construirea unui Centru de diagnostic şi tratament, pentru ca pelerinii bolnavi şi săraci, care vin în pelerinaj acolo din diferite zone ale ţării, să fie consultaţi în mod gratuit, iar celor care au nevoie de îngrijiri medicale urgente să li se ofere asistenţă medicală. Totodată, este necesar să apreciem şi să încurajăm activitatea preoţilor de caritate din spitale, pentru grija pe care o au faţă de bolnavi prin săvârşirea Sfântului Maslu şi citirea rugăciunilor de alinare a suferinţei bolnavilor. De asemenea, apreciem activitatea personalului medical din unităţile medicale şi din casele pentru copii şi căminele pentru bătrâni, precum şi pe toţi clericii, credincioşii şi credincioasele care vizitează bolnavii şi îi ajută după posibilităţi. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, să ne dăruiască tuturor bucuria vindecării şi bucuria de a deveni mâinile iubirii Sale milostive care alină suferinţa celor bolnavi, aducând speranţă şi pace în viaţa lor, spre slava Preasfintei Treimi şi întărirea comuniunii şi solidarităţii frăţeşti între oameni. Amin.

Read more »

Hramul Sfantul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul

Condac 1:

Tu, cel ce ai fost alesul Domnului pentru întoarcerea lui Israel de la închinarea lui Baal, aspru mustrător al împăraților nelegiuiți strălucind cu văpaia râvnei pentru Dumnezeu atotțiitorul, cu sfințenia vieții și a minunilor, cel ce te-ai ridicat cu trupul la ceruri și vei veni înaintea celei de a doua veniri a lui Hristos, laudă îți aducem ție, profetule al lui Dumnezeu Ilie, tu, care ai mare îndrăzneală către Domnul, slobozește-ne pe noi din toate nevoile și necazurile cu rugăciunile tale, pe noi cei ce-ți cântăm : Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Icos 1:

Înger viețuitor în trup te-ai arătat, proorocule, prin râvna cea pentru Dumnezeu și prin viața ta curată; căci încă prunc fiind, părintele tău, Sovah, văzut-a îngeri luminați cu tine vorbind, cu foc înfășurându-te și cu văpaie hrănindu-te, arătând astfel că râvna ta e fierbinte pentru Dumnezeu și că puterea graiurilor și a vieții tale e ca o lumină neprihănită; pentru aceea, cu uimire grăim ție unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce din veac ai fost ales a sluji pentru mântuirea fiilor lui Israel;
Bucură-te, cel ce încă din pântecele maicii tale ai fost ales vestitor al adevărului și al bunei cinstiri a lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce asupra căruia s-a descoperit preaslăvita arătare, ce a minunat pe părintele tău;
Bucură-te, cel ce din tinerețe ai iubit curăția feciorelnica și tăcerea;
Bucură-te, cel ce ai urât deșertăciunile lumii și toate bucuriile ei, iar sufletul tău în întregime l-ai închinat lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu lumina înțelepciunii de Dumnezeu ai fost luminat și cu învățătura temerii de Dumnezeu din pruncie ai fost adăpat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 2:

Văzând nelegiuire și răzvrătire în Israel, preamărite profetule, te-ai întristat cu duhul și în râvna pentru slava lui Dumnezeu te-ai aprins, pentru că fiii lui Israel se închinau la idolii cei urâți și de Dumnezeu cel adevărat se îndepărtau, Căruia toate oștile cerești cu cutremur Ii cântau : Aliluia !

Icos 2:

Mintea întunecându-și cu pornirile cele rele, Ahab, împăratul cel ce făcea fărădelege, lepădându-se de adevăratul Dumnezeu, Atotțiitorul, și închinându-se josnicului Baal, a înmulțit închinarea la idoli și nelegiuirea în împărăția sa. Iar tu, proorocule, ca un mare râvnitor pentru Dumnezeu, cu îndrăzneală ai înfruntat pe împărat, amenințându-l, prevestind pedeapsa pentru el și pentru împărăția sa, ca trei ani și șase luni nu va cădea ploaie, nici rouă și foamete mare va fi peste tot pământul. Drept aceea, minunându-ne de râvna ta și de îndrăzneala ta cea mare pentru Dumnezeu, cu iubire grăim ție :
Bucură-te, propovăduitorul neînfricat al adevărului și mare luptător pentru cucernicie;
Bucură-te, cel ce cu râvna ta dojenești toată nelegiuirea;
Bucură-te, cel ce ai înduplecat pe Domnul îndelung-răbdătorul să nu pedepsească cu desăvârșire pe cei păcătoși;
Bucură-te, cel ce cu cuvântul ai încuiat cerul, iar pământul cel roditor l-ai făcut sterp;
Bucură-te, cel ce pentru nelegiuirea oamenilor, foamete de trei ani de la Dumnezeu ai cerut;
Bucură-te, că Domnul cel Preaînalt te-a trimis la Ahab, precum oarecând pe Moise la Faraon;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 3:

Cu puterea rugăciunii tale, preaminunate proorocule, în adevar ai incuiat cerul și n-a plouat trei ani și sase luni și a fost mare foamete peste tot pământul, până când, chinuiți de arșiță și foamete, cei nelegiuiți s-au întors către Domnul, pocăindu-se și cu umilință cântând Lui : Aliluia !

Icos 3:

Având negrăită bunăvoire către tine, proorocule, vrut-a Domnul să te deosebească de fiii cei fără de lege ai lui Israel ca să nu înduri împreună cu ei foametea și setea și ți-a poruncit să te duci la râul Cherit, unde corbii te-au hrănit, aducându-ți pâine și carne. De aceea, îți aducem laudele acestea:
Bucură-te, cel ce cu postul și cu privegherea ai nimicit toate deșertăciunile și cugetările pământești;
Bucură-te, cel ce cu rugăciuni și gânduri curate, mintea ți-ai înălțat-o spre cele de sus;
Bucură-te, mărirea patriarhilor și podoaba proorocilor;
Bucură-te, lauda celor feciorelnici și mărirea cuvioșilor;
Bucură-te, îndrumătorul ierarhilor și tăria mucenieilor;
Bucură-te, că ai întors pe calea adevărului pe fiii lui Israel orbiți de nelegiuire și necredință;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 4:

Vifor mare, dărâmând munți, mergea înainte, când Domnul S-a apropiat de tine în Horeb, proorocule; încă și cutremur s-a făcut, dar nu în cutremur S-a arătat Domnul, iar după cutremur foc, și nici în foc s-a arătat Domnul; ci, după foc, adiind vânt răcoritor, în el ți S-a arătat Domnul a Cărui apropiere simțind, cu veșmânt ți-ai acoperit fața, cântând cu frică și bucurie : Aliluia !

Icos 4:

Auzind nelegiuitul împărat Ahab de porunca ta, ca să aduni toate semințiile lui Israel pe muntele Carmel, unde să fie aduși și profeții cei mincinoși ai lui Baal, îndată trimițând, i-a adunat pe toți și a venit și el acolo. Iar tu, râvnitor de slava lui Dummezeu, dorind să rușinezi cu desăvârșire pe idolii cei urâți și să preaslăvești pe adevăratul Dumnezeu, ai poruncit să se pregătească două altare pentru jertfă, iar foc să nu le pună, zicând : Adevăratul Dummezeu va fi acolo, Care la rugăciunea noastră ne va asculta, trimițând foc. Auzind acestea, poporul a grăit, zicând : bine a zis Ilie, să fie așa; iar noi, mărindu-te, cântăm ție :
Bucură-te, marele sol al Împăratului ceresc și vestitor al sfintelor Sale porunci;
Bucură-te, diamant statornic în râvna și stâlp neclintit al bunei cinstiri;
Bucură-te, puternice apărător al adevărului și luptător neînvins împotriva vrăjmașilor Domnului;
Bucură-te, dezrădăcinătorul necinstei ce sădești evlavia și curăția;
Bucură-te, râvnitor înflăcărat al slavei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că și în ultimele zile ale lumii acesteia vei propovădui pe adevăratul Dummezeu și vei mustra pe antihristul cel blestemat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 5:

Împărăteasa Isabela cea fără de lege, cugetând să te stingă pe tine cel ce ești stea de Dumnezeu luminată, aprinzându-se de mânie asupra ta pentru nimicirea profeților ei mincinoși a pus la cale uciderea ta. Totodată i s-a împietrit inima, nevoind să creadă în minunile tale, proorocule, nici să cunoască pe Adevăratul Dumnezeu, ca să-I cânte Lui : Aliluia !

Icos 5:

Toți israelitenii văzând că, la rugăciunea ta, foc de la Domnul din cer s-a pogorât peste jertfa ta, preamărite proorocule, de s-a aprins și, mistuind-o pe ea, au ars toate : lemnele, pietrele precum și apa, căzut-au cu fețele lor la pământ, strigând : Cu adevărat Domnul Dumnezeu Acela este Dumnezeul cel adevărat ! Și au crezut oamenii în Dumnezeul ce adevărat, iar pe proorocii cei mincinoși i-au junghiat. Deci slăvind pe Atotputernicul Dumnezeu, făcătorul de minuni, ție, celui ce ai plăcut lui Dumnezeu, îți cântăm unele ca acestea :
Bucură-te, cel ce ai dobândit mare îndrăzneală înaintea Stăpânitorului tuturor;
Bucură-te, cel ce prin semne și minuni adevărul dumnezeiesc ai întărit;
Bucură-te, cel ce înșelăciunea demonilor ai rușinat, iar credința adevărată o ai preamărit;
Bucură-te, cel ce pe necredincioși cu adevărata cunoștință de Dumnezeu i-ai luminat;
Bucură-te, cel ce prin turnarea apei de trei ori pe jertfelnic Taina Preasfintei Treimi ai descoperit;
Bucură-te, că toată firea cea fiitoare ție s-a supus, iar focul și apa ți-au fost ascultătoare, slujind ție;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 6:

Propovăduitor al cunoașterii și cinstirii de Dumnezeu te-ai arătat, proorocule, nu numai întru Israel, ci și între păgâni, căci trimis ai fost de Domnul în Sarepta Sidonului, la o văduvă săracă, hrănindu-te pe tine însuți și mai ales pe ea hrănind-o în timpul foametei, prin darul facerii de minuni și înmulțind făina și uleiul în casa ei, pe tot timpul foametei. Și după ce te-ai rugat, suflând de trei ori, ai înviat pe fiul văduvei, cântând lui Dumnezeu, Celui ce face minuni : Aliluia !

Icos 6:

Strălucind cu mare râvnă pentru Dumnezeu Atotțiitorul, te-ai întristat foarte, proorocule, pentru că fiii lui Israel au părăsit legământul, au dărâmat altarele Lui și au omorât pe profeții Lui. Domnul, însă, pentru mângâierea ta, ți-a vestit că nu tot Israelul s-a îndepărtat de la El, ci are încă șapte mii de robi necunoscuți, care nu și-au plecat genunchii înaintea lui Baal. Pentru aceasta, amintindu-ne de râvna ta cea pentru Dumnezeu, îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, slujitor credincios și prieten apropiat al Domnului;
Bucură-te, chip și lauda binecredincioșilor păstori;
Bucură-te, îndrumătorul mântuirii și luminătorul celor ce zac întru întuneric;
Bucură-te, cel ce îmbărbătezi pe apărătorii adevărului și-i întărești în lupte și suferințe pentru dreptate;
Bucură-te, cel ce ardeai ca o flacără serafimică pentru dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, ca și Domnul în toate te-a ascultat și, la rugaciunea ta, toate ți le-a împlinit;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 7:

Domnul cel iubitor de oameni voind să arate milostivirea Sa păcătoșilor ce se pocăiesc, după trecerea timpului de foamete profețit de tine, proorocule, prin graiul buzelor tale a trimis ploaie îmbelșugată și pașnică pământului însetat; iar fiii lui Israel învrednicindu-se de aceasta mare milostivire, cu inima umilita și mulțumitoare au cântat lui Dumnezeu : Aliluia !

Icos 7:

O nouă fărădelege a adăugat faptelor sale celor rele necinstitul împărat Ahab, când a poruncit să-l omoare pe nevinovatul Nabot și a răpit via lui. Drept aceea, mustrând pe împăratul călcător de lege, i-ai profețit, sfinte proorocule, ca, în locul unde a fost omorât Nabot, porcii și câinii îi vor linge sângele, iar pe Isabela, femeia lui o vor mânca câinii și toată casa lui va fi nimicită. Cunoscând că această profeție grozavă s-a împlinit, ne cutremurăm grăind ție unele ca acestea:
Bucură-te, groaznicule răzbunător al asupriților și asupra celor cu inima împietrită;
Bucură-te, apărător tare al orfanilor și al celor năpăstuiți;
Bucură-te, cel ce pedepsești pe călcătorii sfintelor sărbători ale Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, cel ce ai coborât din domnie pe defăimătorul numelui lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu cuvântul nimicești ca prin trăznet gândurile cele rele;
Bucură-te, cel ce cunoșteai viitorul ca și prezentul, și cele îndepărtate ca pe cele apropiate le-ai proorocit;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 8:

Purtare de grijă minunată și mai presus de fire ți-a arătat Dommul, proorocule, când a poruncit corbilor nesățioși și sălbatici să te hrănească, în timpul foametei lângă râul Cherit, unde îți petreceai timpul în rugăciuni și în cugetare de Dumnezeu, cântând lui Dumnezeu : Aliluia !

Icos 8:

Pe deplin ai fost împodobit cu smerenie, proorocule al lui Dumnezeu; pentru aceasta, pe cei doi sutași, care cu mândrie au venit la tine cu ostași ca să te ducă înaintea nelegiuitului împărat Ohozia, tu cu foc i-ai ars; iar pe Avdie, cel ce hrănea pe ucenicii profeților, care cu smerenie a venit la tine, l-ai miluit. Pentru aceasta, îți aducem aceste cântări de laudă:
Bucură-te, umilitorul și pedepsitorul celor îngâmfați și ocrotitorul și apărătorul celor smeriți;
Bucură-te, cel ce ești groaza judecătorilor iubitori de mită și ajutătorul celor ce judecă cu dreptate;
Bucură-te, cel ce ești sprijin celor credincioși și doborâtorul dușmanilor nelegiuiți;
Bucură-te, cel ce ești imbrăcat cu platoșa înțelepciunii și cu dreptatea ca de un scut ai fost apărat;
Bucură-te, cel ce cu sabia râvnei de Dumnezeu ai fost înarmat și te-ai ridicat pe aripile înfrânării;
Bucură-te, cel ce cu credința ca de un coif al mântuirii ai fost acoperit și cu cununa dragostei prealuminat te-ai încununat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 9:

Toată firea omenească se minunează foarte cum tu, preamărite proorocule, ai mers 40 de zile fără să mănânci și să bei până la muntele Horeb, unde te-ai învrednicit de strălucita arătare a lui Dumnezeu Atotțiitorul și de preadulcea vorbire cu El cântându-I cu cutremur : Aliluia !

Icos 9:

Ritorii cei mult-grăitori nu se pricep îndeajuns și nu înțeleg, cum tu cel cu nume mare, Sfinte Ilie, în trup omenesc fiind, asemănător nouă în neputințe, ai fost răpit cu trupul la cer prin carul și caii de foc, care ți s-au arătat ție. Deci, minunându-ne de înălțarea ta la cer, slăvim pe Dumnezeu, Cel ce te-a înălțat astfel și cu umilință te chemăm:
Bucură-te, cel ce cu minunata înfrânare ai omorât în tine pe omul cel vechi;
Bucură-te, cel ce cu focul râvnei dumnezeiești, ai ars în tine toată cugetarea cea materială;
Bucură-te, cel ce, ridicându-te la cer, neamului omenesc veselie îi dăruiești și viața veșnică o întărești;
Bucură-te, cel ce ești însenmat de la Dumnezeu cu cinstea și mărirea cea mai presus de fire și mai mult decât proorocii cei vechi ai fost preamărit;
Bucură-te, cel ce ai fost întâmpinat cu bucurie de cetele îngerești în locașurile cerești;
Bucură-te, că numele tău în toată lumea se cinstește și râvna ta pentru Dumnezeu mult se preamarește;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 10:

Vrând Preabunul Dumnezeu să mântuiască poporul lui Israel de înșelăciunile lui Baal, te-a ales pe tine, mare proorocule, drept unealta voii Sale sfinte și te-a umplut cu putere dumnezeiască de a întoarce pe cei fără de lege, de a îndrepta pe cei păcătosi, de a lumina pe cei întunecați și pe toți să-i înveți a cânta lui Dumnezeu:Aliluia !

Icos 10:

Zid de apărare fii nouă, preasfinte proorocule, mult mijlocind pentru potolirea mâniei lui Dumnezeu, Care pe bună dreptate ne pedepsește pe noi păcătoșii și netrebnicii cu secetă, foamete, cu vânturi nimicitoare aducătoare de boli, ca, izbăvindu-ne din nevoi, să-ți cântăm ție :
Bucură-te, cel ce prin rugăciunile tale încui și descui cerurile și trimiți pe pământ, de la Dumnezeu, belșug sau lipsă;
Bucură-te, îndelung-mijlocitorule înaintea lui Dumnezeu, cel ce trimiți ploi, liniște și rouă dătătoare de viață pe pământul amorțit;
Bucură-te, cel ce potolești valurile năpraznice ale mărilor și furtunilor groaznice și cu voia lui Dumnezeu stăpânești tunetele și fulgerele;
Bucură-te, cel ce oprești vânturile nimicitoare și ferești oamenii și necuvântătoarele de plăgile cele de moarte;
Bucură-te, hrănitorul orfanilor și al văduvelor și apărătorul celor milostivi;
Bucură-te, cel ce dobori pe prigonitorii hulitori ai credinței adevărate și alungi duhurile necurate de la credincioșii Domnului;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 11:

Cântare de umilință îți aducem ție, proorocule al lui Dumnezeu, Ilie; precum ai primit ruga lui Elisei, când a cerut de la tine, ca puterea ce-o aveai să treacă asupra lui și înălțându-te spre cer, i-ai slobozit veșmântul tău, pe care luându-l a despărțit apa, precum și tu odată ai despărțit apele Iordanului, moștenind darul lui Dumnezeu ce lucra în tine, așa, acum, acoperă-ne și pe noi cu veșmântul milei tale și ne izbăvește de toate nevoile și necazurile, ca să cântăm lui Dumnezeu : Aliluia !

Icos 11:

Arătatu-te-ai ca un luceafăr luminos întru Israel, prea lăudate proorocule, strălucind asemenea îngerilor cu viața și înțelepciunea ta și cu darul facerii de minuni și ai luminat pe oameni cu propovăduirea adevărului dumnezeiesc, alungând întunericul slujirii idolilor; drept aceea, lăudându-te te mărim cântând:
Bucură-te, stea strălucitoare, ce cu strălucirea ta luminezi toată lumea;
Bucură-te, făclie pururea arzătoare, care, arzând, luminezi celor ce stau în întuneric;
Bucură-te, cel ce cu mintea și cu duhul înțelepciunii ai fost luminat și cu duhul înțelegerii și întăririi ai fost împuternicit;
Bucură-te, cel ce ai fost luminat cu duhul cunoștinței și al smereniei și adăpat ai fost cu temerea de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce te-ai împodobit cu virtuțile cele înalte și cu minunile cele mai presus de înțelegere;
Bucură-te, cel ce ai împlinit pe pământ judecățile Domnului și ai uns pe împărați și prooroci;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 12:

Mare har ai aflat înaintea lui Dumnezeu, prealăudate proorocule Ilie, căci în viața ta pământească ai proorocit și ai săvârșit mari minuni, iar mai pe urmă, răpit cu trupul la cer și după suirea cea mai presus de fire, te-ai înfățișat pe Muntele Taborului unde Domnul S-a schimbat la față și ai vorbit cu El; și până astăzi nu încetezi a săvârși minuni și a izvorî bogăția milelor și a tămăduirilor, celor ce cu osârdie te cinstesc, cântând lui Dumnezeu cu credință : Aliluia !

Icos 12:

Cântând râvna ta cea fierbinte pentru Dumnezeu și viața ta cea îngerească, precum și minunile tale cele mari și bunăvoința lui Dumnezeu arătată pentru tine, laudă aducem ție, mare prooroc Ilie, cel cu nume mare, dar neputând înfățișa după cuviință, cinstea și mărirea ta, cu umilință cântăm ție unele ca acestea:
Bucură-te, chivot al dumnezeieștii măriri și locaș preasfințit al Sfintei Treimi;
Bucură-te, sfeșnic prea luminat al Bisericii neînserate și mireasma cea cu bun miros a raiului dumnezeiesc;
Bucură-te, povățuitorul pustnicilor cuvioși iar celor feciorelnici îndrumător și ajutător;
Bucură-te, cel ce îndemni pe cei păcătoși la pocăință și mijlocești viața veșnică pentru mântuirea întregului neam creștinesc;
Bucură-te, cel ce te-ai îndulcit de lumina sfinților și a negrăitei slave și pururea preaslăvesti pe Dumnezeu;
Bucură-te, că la sfârșitul vremurilor vei arăta semne mari și vei săvârși minuni pentru întărirea oamenilor în credința cea adevărată spre a înfrunta pe vrăjmașul antihrist;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 13:

O , preaminunate și preaînaltate proorocule al lui Dumnezeu Ilie, mare râvnitor pentru slava lui Dumnezeu, cel ce trimiți pe pământ ploile și seceta, belșugul și lipsa, ascultă această puțină rugăciune, pe care cu evlavie o aducem, și prin mijlocirea ta cea fierbinte către Domnul Dumnezeu, apără-ne de secetă, de foamete și de bolile cele aducătoare de moarte și dăruiește nouă bună întocmire a văzduhului și toată îmbelșugarea pământului întărindu-ne în dreapta credință și viață curată, ca, izbăvindu-ne de chinurile cele veșnice, să ne învrednicim de fericirea raiului cântând lui Dumnezeu : Aliluia ! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zice iarăși Icosul întâi și Condacul întâi

Icos 1:

Înger viețuitor în trup te-ai arătat, proorocule, prin râvna cea pentru Dumnezeu și prin viața ta curată; căci încă prunc fiind, părintele tău, Sovah, văzut-a îngeri luminați cu tine vorbind, cu foc înfășurându-te și cu văpaie hrănindu-te, arătând astfel că râvna ta e fierbinte pentru Dumnezeu și că puterea graiurilor și a vieții tale e ca o lumină neprihănită; pentru aceea, cu uimire grăim ție unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce din veac ai fost ales a sluji pentru mântuirea fiilor lui Israel;
Bucură-te, cel ce încă din pântecele maicii tale ai fost ales vestitor al adevărului și al bunei cinstiri a lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce asupra căruia s-a descoperit preaslăvita arătare, ce a minunat pe părintele tău;
Bucură-te, cel ce din tinerețe ai iubit curăția feciorelnica și tăcerea;
Bucură-te, cel ce ai urât deșertăciunile lumii și toate bucuriile ei, iar sufletul tău în întregime l-ai închinat lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu lumina înțelepciunii de Dumnezeu ai fost luminat și cu învățătura temerii de Dumnezeu din pruncie ai fost adăpat;
Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Condac 1:

Tu, cel ce ai fost alesul Domnului pentru întoarcerea lui Israel de la închinarea lui Baal, aspru mustrător al împăraților nelegiuiți strălucind cu văpaia râvnei pentru Dumnezeu atotțiitorul, cu sfințenia vieții și a minunilor, cel ce te-ai ridicat cu trupul la ceruri și vei veni înaintea celei de a doua veniri a lui Hristos, laudă îți aducem ție, profetule al lui Dumnezeu Ilie, tu, care ai mare îndrăzneală către Domnul, slobozește-ne pe noi din toate nevoile și necazurile cu rugăciunile tale, pe noi cei ce-ți cântăm : Bucură-te, Ilie, mărite prooroc și înaintemergător al celei de a doua veniri a lui Hristos!

Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

Preamărite și preaminunate proorocule al lui Dumuezeu, Ilie, care ai luminat pe pământ cu viața ta îngerească, cu râvna ta fierbinte către Dumnezeu Atotțiitorul, cu semnele și cu minunile tale, și cu marea lui Dumnezeu bunăvoință față de tine, fiind ridicat la cer cu trupul într-un car de foc; învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului, în timpul schimbării Lui la față, acum sălășluind în locașurile raiului și stând în fața tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi păcătoșii și nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în fața sfintei tale icoane, și cu umilință alergăm către mijlocirea ta. Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă duhul pocăinței, al izbăvirii de păcate și cu atotputernica Sa bunăvoință să ne ajute să ne depărtăm din calea păcatului, îdrumâdu-ne spre tot lucrul bun; ca să ne întărească în lupta împotriva poftelor și a patimilor noastre, sădind în inimile noastre duhul smereniei, al blândeții, duhul iubirii de aproapele nostru, al bunătății, al răbdării, al înțelepciunii, al râvnei pentru cuvântul lui Dumnezeu și al izbăvirii aproapelui. Nimicește prin rugăciunile tale, proorocule, năravurile cele rele ale lumii, ce întinează neamul creștinesc prin necinstirea credinței dreptslăvitoare, față de rânduielile Sfintei Biserici, a poruncilor Domnului, prin necinstirea părinților și a stăpânitorilor ce ne stăpânesc, aruncând astfel lumea în bezna necinstei, a desfrâului și a pierzaniei.
Depărtează de la noi, preamărite proorocule, prin mijlocirea ta către Domnul, dreapta mânie a lui Dumnezeu; apără orașele, satele și țara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năpraznice, de cutremur, de boli și răni aducătoare de moarte, de neînțelegeri între frați, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri și de războiul cel dintre noi. Prin rugăciunile tale, preamărite, întărește poporul nostru binecredincios și ajută-l în toate faptele lui bune. Mijlocește, proorocule al lui Dumnezeu, păstoriților noștri râvna fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a păstoriților, înțelepciune în purtare și învățătura, cucernicie și tărie în ispite; judecătorilor dăruiește-le nepărtinire și lepădare de pofta câștigurilor, dreptate și milă față de cei obijduiți; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă față de supuși, milă și dreaptă judecată, iar dreptcredincioșilor supunere și ascultare față de cârmuitori, cum și îndeplinirea cu sârguință a tuturor îndatoririlor lor; ca astfel, în pace și cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne învrednicim de împărtășirea bunătăților celor veșnice în Împărăția lui Dumnezeu și a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste și închinăciune, împreună cu Tatăl cel fără de început și cu Preasfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul la vreme de secetă

Te cinstim pe tine proorocule al lui Dumnezeu, Ilie, căci pentru râvna ta întru mărirea Domnului Atotțiitorului, neputând răbda să vezi închinarea la idoli și nelegiuirea fiilor lui Israel, l-ai înfruntat pe regele Ahab, călcătorul de lege și pentru pedepsirea acestora prin rugăciune ai cerut de la Dumnezeu foamete de trei ani pe pământul lui Israel, spre a-l îndepărta de idolii netrebnici, pentru ca să se lase de fărădelegi și de nedreptăți, să se întoarcă spre unul adevăratul Dumnezeu și spre împlinirea sfintelor Sale porunci. În timp de foamete, preaminunate, ai hrănit pe văduva din Sarepta, iar pe fiul ei cel mort, prin rugăciune l-ai inviat. După trecerea timpului de foamete proorocit, ai adunat pe Muntele Carmelului poporul israelit învechit în păcătoșenie și lepădare de Dumnezeu și prin rugăciune foc din cer ai dobândit peste jertfa ta, cu aceasta minune întorcând pe Israel către Domnul. Pe proorocii cei mincinoși ai lui Baal i-ai rușinat, iar după aceea, prin rugăciune, cerul iarăși l-ai deschis și ploaie multă pe pământ ai dobândit, iar pe credincioșii din Israel i-ai umplut de bucurie. Către tine, preafericitul Domnului Ilie, cu umilință alergăm, noi păcătoșii și smerioții, chinuiți de arșiță și secetă : Mărturisim că nu suntem vrednici de mila și de harul lui Dumnezeu; mai curând suntem vrednici pe dreptate de amenințarea aspră a mâniei Lui cu tot felul de rele boli, necazuri și jale. Căci n-am umblat în frică de Dumnezeu, pe calea poruncilor Lui, ci în poftele desfrânării inimilor noastre, și tot felul de greșeli fără de număr am săvârșit. Fărădelegile noastre ne-au întunecat mintea și nu suntem vrednici a ne arăta în fața Domnului și a privi la cer. Mărturisim că și noi ca și vechiul Israel, ne-am îndepărtat de Domnul Dumnezeul nostru prin fărădelegile noastre, și de nu ne închinaăm lui Baal și altor idoli netrebnici atunci prin robia patimilor și prin poftele noastre slujim idolului; prin patima îmbuibării și a poftelor slujim idolului lăcomiei și al trufiei, idolului mândriei și al îngâmfării și mergem pe urmele împotrivirii față de Dumnezeu prin năravuri rele și slujim duhului pierzător al veacului. Mărturisim, că pentru aceea s-a închis cerul și s-a făcut ca arama, fiindcă s-au închis inimile noastre în fața milei și iubirii adevărate față de aproapele nostru. Pentru aceea pământul s-a uscat și s-a facut neroditor, fiindcă nu aducem Domnului nostru roadele faptelor bune. De aceea, nu ne dă ploaie și rouă, fiindcă nu avem lacrimi de umilință și rouă dătătoare de viață a cugetului către Dumnezeu. De aceea s-au vestejit toate bucatele și toată iarba câmpului fiindcă s-a uscat în noi tot gândul cel bun. De aceea s-a întunecat văzduhul pentru că mintea noastră s-a întunecat de gânduri rele, iar inima noastră s-a întinat de poftele fărădelegii. Mărturisim că și ție, proorocul Domnului suntem nevrednici a ne ruga. Căci tu, om fiind, asemănându-te nouă prin patimi, cu viața ta asemenea îngerilor te-ai făcut și ca unul fără trup ai fost înălțat la cer; iar noi prin faptele și gândurile noastre rușinoase, sufletul nostru deopotrivă trupului l-am făcut. Tu prin post și priveghere i-ai minunat pe ingeri și pe oameni, iar noi ne-am făcut robi necumpătării și poftelor. Tu râvneai la slava lui Dumnezeu, noi însă, ne depărtăm de slăvirea Domnului și Creatorului nostru și ne rușinăm a mărturisi preamărit numele Lui. Tu ai stârpit necinstea și deprinderile rele, iar noi ne robim năravurilor lumii potrivnice Domnului mai vârtos decât poruncilor Lui și a rânduielilor Bisericii. Și câte păcate și nedreptăți n-am săvârșit noi păcătoșii ! Prin păcatele noastre am istovit îndelunga răbdare a Domnului. Pentru toate acestea dreptul Judecător s-a mâniat pe noi și în mânia Lui ne-a pedepsit. Deci, cu îndrăzneala mare față de Dumnezeu și nădăjduind în iubirea ta față de neamul omenesc, cutezăm a te ruga, mărite proorocule. Milostiv fii față de noi nemernicii și nevrednicii, roagă pe Atotbunul Dumnezeu să nu se mânie pe noi până în sfârșit, ca să ne piardă pentru fărădelegile noastre, ci să ne trimită pământului însetat ploaie îmbelșugată și curată și să ne dăruiască roadă bogată și bunaintocmire a văzduhului; mijlocește mila Împăratului ceresc, dar nu pentru noi păcătoșii și nevrednicii, ci pentru aleșii robii Lui care nu și-au plecat genunchii în fața lui Baal al lumii acesteia, pentru blândetea și curăția copiilor, pentru dobitoacele cele necuvântătoare și pentru păsările cerului, care îndură din pricina fărădelegilor noastre și pier de foame, de arșiță și de sete. Dobândește pentru noi prin rugăciunile tale bine-plăcute lui Dumnezeu : duhul pocăinței și al smereniei, duhul blândeții și al înfrânării, al iubirii, al răbdării, al temerii de Dumnezeu și al bunei cinstiri, ca astfel, întorcându-ne de la căile necinstei la calea cea dreaptă a faptelor bune, să umblăm în lumina poruncilor Domnului și să ajungem la bunurile făgăduite nouă, binecuvântând pe Cel fără de început Dumnezeu-Tatăl, pe iubitorul de oameni Unul-Născut Fiul Său și pe sfințitorul Duh Preasfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Read more »